“Gelozia si dragostea?O sa încerci cândva aceste doua sentimente;inima dumitale înca doarme si asteapta pe cel menit s-o trezeasca.Iti închipui ca toata viata vei pluti pe valuri tot atât de linistite ca si acelea pe care a alunecat acum tineretea dumitale.Te lasi leganata de unde,cu ochii închisi si urechile astupate.Nu vezi stâncile ce se înalta din valuri si nici vâltorile ce le spumega la picioare…într-o zi vei ajunge la o strâmtoare presarata cu stânci primejdioase si acolo întregul curent al vietii ti se va sfarâma între vârtejurile furioase,în spuma si vuiet.Atunci,vei fi sfarâmata si prefacuta în pulbere de vârfurile taioase ale stâncilor,fie ca te vei vedea ridicata de vreun val puternic si aruncata pe ape mai linistite.”      – Edward Rochester